Mănăstirea sârbească Bezdin reprezintă una dintre cele cinci aşezăminte mănăstireşti sârbe de pe teritoriul României. Picturile unicate ale lui Ştefan Tenețchi, legenda Sfântului Kiril, Icoana făcătoare de minuni de la Muntele Athos, au legătură cu importanţa Bisericii ortodoxe cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” din acest loc. Mănăstirea este menţionată pentru prima dată în anul 1539, iar construcţia ei datează din jurul anului 1690.
Nici un vot
Se încarcă...Istoric
În timpul ocupaţiei otomane a Banatului în secolele XVI-XVIII, mănăstirea Bezdin a fost incendiată de turcii invadatori, dar n-a fost părăsită de călugări. În schimb, călugării au ridicat o biserică din lemn în care au slujit până la construirea celei actuale.
În anul 1740, mănăstirea se va dezvolta şi mai mult, odată cu sosirea egumenului Teodosie Veselinovici care se refugiază aici de la Mănăstirea Vincia din Serbia, fugind din calea cotropitorilor otomani. Printre multele obiecte de cult valoroase, Teodosie Veselinovici a adus şi Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului provenită de la Muntele Athos.
Mănăstirea cuprinde: Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” şi incinta cu chilii, ridicate în perioada anilor 1750 – 1800.
Arhitectură
Biserica de zid a acestei mănăstiri a fost construită în jurul anului 1690, în stil bizantin, în formă de treflă cu trei abside. În 1753, cunoscutul pictor arădean Ştefan Teneţchi va picta iconostasul bisericii. În anul 1755 va fi executată lemnăria şi se donează sfânta masă de marmură. În paralel cu biserica, a fost construit conacul, o clădire mare cu etaj.
Biserica este închisă datorită celor trei aripi ale complexului mănăstiresc, construite în secolul al XVIII-lea și care au adăpostit chiliile călugărilor, paraclisul şi stăreția.
Pictorul Jacov Orfelin pictează în anul 1802, un nou iconostas, iar în 1833 se execută importante lucrări de reparaţii la zidurile bisericii.
Curiozităţi
- Lângă mănăstirea Bezdin, turistul găseşte un excelent loc de meditare datorită unei frumoase păduri de stejar.
- Actualele clădiri ale mănăstirii au fost ridicate succesiv. Cel mai de seamă edificiu al mănăstirii este biserica. Nu este exclus ca anumite părţi ale bisericii să provină din secolul al XVI-lea. Restaurările ulterioare i-au imprimat stilul dominant baroc.
- În apropierea mănăstirii Bezdin, în arealul sitului arheologic numit “Cetate”, se află două pietre de hotar marcând vechile graniţe ale domeniului mănăstiresc. Ele datează din anii 1741 şi 1746, având înscripţii în latină şi slavonă.
