Ansamblul urban Lipova

Reprezentativă pentru comunitatea locală este biserica ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, remarcându-se în ansamblul acestui orăşel ca o veritabilă capodopera a artei feudale româneşti. Construită în trei etape, s-a extins în jurul anului 1338 cu pronaosul şi aproximativ jumătate din actuala navă, realizate în stilul bizantin. Construcţia acestui lăcaş de cult s-a realizat pe cheltuiala cnejilor români din valea Mureşului şi foarte posibil chiar a lui Basarab I, domnul Ţării Româneşti.

În cadrul ansamblului urban al oraşului Lipova se înscrie şi Bazarul Turcesc “Sub Dughene”, o clădire unică în România, declarată monument istoric. Imobilul a fost ridicat în anul 1638 sub ocupaţie otomană, iar faţada este marcată de opt pilaştri cilindrici legaţi între ei prin arcade, ce străjuiesc un pasaj comercial. În partea centrală se află un frontispiciu triunghiular cu discuri ceramice figurale, iar sub clădire există şi astăzi o pivniţă cu bolte care era folosită pentru depozitarea mărfurilor.

Incursiune cronologică în istoria oraşului Lipova:

• 1241 – Hanul Batu atacă Cetatea Lipovei şi o distruge; regele Bela al IV-lea o reclădeşte şi o întăreşte.
• 1285 – Cetatea Lipovei rezistă Hoardei de Aur, condusă de Hanul Nogai, apărând între zidurile ei şi populaţia refugiată din împrejurimi.
• Sfârşitul sec. al XIII-lea aduce Lipova în postura de reşedinţă regală sub conducerea regelui Ladislau Cumanul. În prima jumătate a sec. al XVI-lea oraşul, ce aparţinea de Comitatul Aradului, atinge un apogeu economic şi comercial, având dreptul la propria monedă “Marca de argint de Lipova”.
• La 1529 oraşul Lipova devine oraş liber, regalian şi cetate de scaun.
• 1550 – 1599, este cucerită de armatele otomane, devenind astfel snageac turcesc.
• Stăpânirea turcească este întreruptă prin cucerirea cetăţii de către trupele lui Mihai Viteazul, dar se reia între 1616 – 1669.
• 1699 – prin tratatul de la Karlowitz, Lipova rămâne sub dominaţie turcească până la 1718.
• La 1700 este demantelată Cetatea Lipovei, încetând odată cu aceasta caracterul militar defensiv al localităţii.
• 1784 – răsculaţii lui Horea ajung la Lipova.
• 1818 – începe dezvoltarea băilor Lipova;
• 1848 – Lipovanii participă la mişcările revoluţionare, sub conducerea lui Eftimie Murgu; se construieşte “Crucea Glotaşilor”.
• 1860 – Lipova şi întreg Banatul sunt anexate Ungariei prin decret imperial.
• 1863-73 – se construieşte calea ferată Arad – Radna – Teiuş.
• 1875 – se construieşte calea ferată Lipova –Timişoara şi podul feroviar ce va fi demolat în 1967.
• 1896 – se dă în folosinţă podul metalic peste Mureş, între Lipova şi Radna.
• 1906 – intră în circualţie tramvaiul cu carburanţi, care din 1912 va deveni tramvai electric.
• 1928 – 1930 – Sever Bocu devine ministru în departamentul cultelor şi ajută oraşul pentru realizarea mai multor obiective: introducerea curentului electric, pavarea străzilor, construirea clădirii Primăriei şi a internatului Liceului comercial, renovarea bisericii ortodoxe.

Curiozităţi

• În perioada medievală, oraşul a devenit prosper şi a fost mai dezvoltat chiar şi decât oraşul, reşedinţă de judeţ şi de vechi comitat Arad, pentru că Lipova era un punct important de comerţ regional.
• În perioadele de ocupaţie turcească (1552-1595 şi 1613-1718) oraşul Lipova s-a dezvoltat puternic şi a beneficiat de prima canalizare.