Biserica Cuvioasa Paraschiva

Istoric

În decursul anului 1995, odată cu numirea de preoți ortodocși în marile spitale românești, a fost numit ca preot permanent al spitalului părintele Pavel Vesa. Acesta a continuat slujirea într-un spațiu de la etajul VI, în sala de conferințe din clădirea Spitalului Clinic Județean Arad. Bun cunoscător al istoriei și meleagurilor arădene acesta a aflat despre o veche biserică din lemn din judetul Arad care e pe cale de a fi demolată. Era vorba de biserica de lemn din localitatea Groșeni, jud. Arad, probabil cea mai veche din această zonă a Aradului, potrivit anului 1724 scris la intrarea în Pronaos.

După anul 1990, prin construirea unei noi biserici în Groșeni, cea din lemn a ajuns o ruină. Turnul a dispărut, pronaosul a fost demolat, rămânând în fapt doar un depozit de materiale ce urma a fi dărâmat și el. Părintele Vesa a decis ca ceea ce a mai rămas din vechea biserică de lemn, poate fi integrată într-o biserică nouă, pe care a plănuit să o ridice în parcul Spitalului Clinic Județean unde era duhovnic.

În urma unei întruniri pe care părintele Vesa a avut-o cu doamna academician Cornelia Bodea, planul construirii bisericii a devenit tot mai real. Dânsa a fost cea care s-a angajat să suporte toate cheltuielile necesare acestor lucrări, și pana la urmă a ajuns să doneze împreuna cu familia, o sumă de aproximativ un miliard de lei. Pentru acest fapt, ea merită să fie considerată al doilea ctitor al acestei biserici.

Demarate în vara anului 2000, lucrările de demolare, transport, reconstruire, restaurare a lăcașului și de restaurare a picturii interioare s-au finalizat spre toamna anului 2002, slujba de resfințire având loc în 14 octombrie acelasi an.

Arhitectură

Această biserică de lemn, în prima parte a existenței sale, era un edificiu cu pereți alcătuiți din bârne orizontale, împrejmuită de un brâu sculptat cu motivul funiei și având un turn înalt pe pronaos. Planul era un dreptunghi, terminat printr-o absidă decroșată, sprijinită pe trei laturi ale unui octogon. În decursul timpului biserica a suferit câteva modificări esențiale prin lungirea bisericii, reconstruirea turnului și încastrarea de ferestre.

Noul edificiu încorporează sub un singur acoperis de șindrilă, altarul și naosul vechi, cărora li s-a adăugat un pronaos nou construit din cărămidă aparentă. Curățite și tratate cu substanțe care exaltă culoarea naturală a lemnului, grinzile de gorun din vechea biserică și-au redobândit naturalețea și culoarea.

În interior se regăsește atmosfera spirituală a veacurilor trecute, prin intermediul picturii de pe Iconostas și a celei de pe bolta Naosului. Facută de specialisti în domeniu, analiza stilistică a picturii de pe Iconostas și de pe Ușile Împărătești și Diaconești, indica o lucrare a lui David de la Curtea de Argeș, un zugrav extrem de activ în Bihor între anii 1746 și 1786. Lucrarea nu e datată, dar anumite similitudini cu pictura din biserica din Stâncești-Bihor executată de acest zugrav în 1756, este de ajutor la plasarea ei în deceniul VI al secolului XVIII.

Pictura de pe boltă este mult mai târzie. Câteva indicii permit să fie atribuită unui alt zugrav bihorean, Ioan Lopoșan, activ în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Din păcate, lucrarea sa cea mai semnificativă: „Judecata de apoi”, aflată pe un perete lateral al pronaosului, a fost distrusă. Se mai păstrează doar un fragment din capul Leviatanului, foarte asemănător cu cel din aceiași scenă pictată de Lopoșan în biserica de la Rotărești-Bihor.

Curiozități

Cornelia Bodea (1916 - 2010), originară din satul Dud, județul Arad, a fost un istoric și profesor universitar român. În anul 1992 i se încredințează titlul de membru titular al Academiei Române.

S-a născut într-o familie cu vechi tradiții clericale, pe linie maternă, mama descindea din familia lui Moise Nicoară și era nepoata memorandistului Aurel Suciu. Urmează studiile superioare la Universitatea din București, Facultatea de Litere și Filozofie, specialitatea principală Istorie Universală și secundară Istoria Românilor și Istoria Bizanțului, avându-i profesori pe Nicolae Iorga și Gheorghe I. Brătianu. În anul 1937 a obținut licența cu distincția Magna cum laude. În același an a absolvit și Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie, iar în anul următor, Seminarul Pedagogic Universitar.

La 14 iunie 1941 și-a susținut teza de doctorat, începută sub îndrumarea lui Nicolae Iorga în 1937, publicată sub titlul: „Moise Nicoară (1784-1861) și rolul său în lupta pentru emanciparea național religioasă a românilor din Banat și Crișana”. Lucrarea a fost tipărită în anul 1943. Din februarie 1943 până în februarie 1949, a fost asistentă a istoricului Gheorghe I. Brătianu, predând seminarii de Bibliografie și Metodologie istorică.

Între 1972-1974 și 1987-1989, a predat în Statele Unite ca Fulbright Visiting-Professor, la invitația expresă a Universităților „Boston College” (Boston) și „Ohio State University” (Columbus, Ohio), precum și în alte peste 40 de centre universitare. Odată cu împlinirea vârstei de 90 de ani, academicianul Cornelia Bodea a fost distinsă cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce,prin decret prezidențial.