Mănăstirea „Sfântul Simeon Stâlpnicul“ este un reprezentativ monument din secolul al XVII-lea din vestul țării și, totodată, un veritabil centru de rezistență al Ortodoxiei românesti. Mănăstirea a fost edificată între anii 1760-1762 din donația unică a episcopului Sinesie Jivanovici, pentru a fi folosită de urmașii săi în scaunul episcopal al Aradului.
Biserica mare a mănăstirii a fost ridicată în 1760-1762 de Episcopul sârb Sinisie Jivanovici, un vajnic luptător pentru apărarea ortodoxiei din părţile Aradului, Bihorului şi Halmagiului. Acesta l-a folosit pe meșterul arădean Egidius Ioanovici la edificarea mânăstirii de astăzi.
Complexul, care cuprinde reședința episcopului, o biserică și anexe gospodărești, a fost construit în stil baroc; ansamblul a fost îmbogățit prin aducerea bisericii de lemn din Seliștea de Mureș. Acest așezământ reprezintă un monument al arhitecturii românești pe Valea Mureșului din secolul al XVIII-lea.
Biserica din zid, face corp comun cu conacul, care, după construcţie, a devenit reşedinţa de vară a Episcopiei, iar azi adăposteşte muzeul mănăstirii. Din dorinţa Episcopului Sinisie, biserica şi conacul au fost construite în stil baroc.
Ele descriu împreună un plan în forma literei U. În colţul de vest se află turnul, care, în structura verticală, prezintă două registre despărţite la mijloc de o cornişe bine profilată. În axul turnului este situată uşă de intrare în biserică. Uşa are un ancadrament dreptunghiular cioplit în piatră de gresie.
Biserica este compartimentată în altar, naos (cu o suprafaţă foarte mare şi flancat spre altar) şi pronaos, cu pilaştri care au un profil simplu. Pronaosul, de o formă distinctă, are în partea nordică o absidă cu o curbură largă. Catapeteasma din lemn de tei este construită în stil neoclasic.
Uşile Împărăteşti, de inspiraţie rococo, sunt ornamentate cu scoici, vrejuri, flori de trandafir şi executate în traforaj. Pe iconostas sunt fixate 22 de icoane pictate, în 1767, de Ştefan Tenetchi, în manieră italienească.Turla piramidală este acoperită cu tablă de zinc. Pictura a fost executată în anii 1993-1994, de pictorii Radu şi Alexandra Jitaru.
În anul 2011, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfințit noua biserică a mănăstirii, închinată Maicii Domnului, mult mai încăpătoare, de dimensiunile unei adevărate catedrale. Biserica nouă poartă hramurile: „Veșmântul Maicii Domnului“, „Brâul Maicii Domnului“ si „Acoperământul Maicii Domnului“, ce se sărbătoresc la 2 iulie, 31 august și 1 octombrie. În prezent, acest așezamânt este organizat ca mănăstire de maici.
Biserica Franciscană a fost construită de către călugării franciscani ai „Ordinului Sfântul Francisc d’Assisi”. Ulterior, Cetatea Aradului a fost ridicată în jurul acestei biserici.
Biserica cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din incinta Spitalului Clinic Judeţean al municipiului Arad este monument istoric ce datează din prima jumătate a secolului al XVIII-lea.
Ansamblul din cartierul Gai a fost ridicat de episcopul Sinesie Jivanovici, între anii 1760-1762. În curtea mănăstirii se află Biserica de lemn „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”.