Biserica reformată-presibiteriană este localizată în centrul satului Vânători, comuna Mişca şi este atestat documentar în jurul secolului al XIII-lea. Sunt menţionate modificări ulterioare la structura clădirii în anii 1712 şi 1744, precum şi despre supraînălţarea turnului în anul 1768.
Nici un vot
Se încarcă...Istoric
Un obiectiv important al satului Vânători este Biserica Reformată (presbiteriană) situată în centrul localităţii.
Conform unor cercetători, latura cea mai veche a bisericii (cea vestică) provine din secolul al XIII-lea, fiind ridicată în stil romanic. În anul 1962, au fost descoperite urmele unor ferestre în acest stil, element ce confirmă că biserica este mult anterioară anului 1590, dată la care comunitatea trece la calvinism. În anul 1768, clădirea bisericii a fost extinsă, adaugându-i-se şi turnul.
Tavanul este construit din lemn, în formă de casete, cu decoruri policolore în stil baroc, datând din prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Înaintea porţii situată în partea de vest, există o frescă ce reprezintă scena “Răstignirii”, acoperită datorită Reformei şi redeschisă în secolul al XIX-lea. Această frescă ce datează din secolul al XVI-lea este cea mai veche din judeţul Arad.
Există informaţii despre lucrări de reparaţii şi modificare a clădirii în anii 1712, 1744, despre supraînălţarea turnului în anul 1768, despre modificări aduse corului în anul 1774, respectiv despre ridicarea porticului.
Arhitectură
Biserica are origini medievale, fiind compusă dintr-o navă şi un turn romanice şi un portic adosat laturii sudice a navei. Nava este flancată de doi contraforţi aşezaţi oblic la colţurile vestice şi este luminată dinspre sud şi nord de câte patru respectiv trei ferestre.
Toate ferestrele dreptunghiulare ale navei au fost realizate în 1806, ele înlocuind şi distrugând parțial vechile ferestre romanice.
Tavanul a fost realizat la începutul sec. XIX, atunci fiind înlăturat şi distrus vechiul tavan, datat din secolul al XVIII-lea.
În interior apare o pictură murală de o calitate remarcabilă, reprezentând Crucificarea. Corpul crucificat al lui Iisus este încadrat de figurile celor trei Marii respectiv al Sfântului Ioan Evanghelistul şi al Sfântului Petru.
Sub brațele crucii apar doi îngeri ținând în mâini filactere cu inscripții cu minuscule gotice. În cele două colțuri laterale inferioare ale scenei sunt reprezentate personaje cu capetele aureolate, însă fără atribute, identificabile probabil cu Nicodim şi Ioan de Arimatheea.
Datorită valențelor artistice deosebite ale picturii, este probabil că aceasta a fost comandată de persoane cu potențial financiar important, identificabile cu membrii familiei Maróti, în perioada dintre anii 1461-1476.
