Bustul avocatului arădean, Mircea Vasiliu Stănescu (1841-1888), a fost amplasat pe Aleea personalităților arădene în anul 1938. Reprezentarea sa figurativă a fost realizată de artistul Ioan Moga. Mircea Vasiliu Stănescu a fost un fruntaș de seamă al mișcării naționale a românilor din orașul Arad.
Mircea Vasiliu Stănescu, de-a lungul vieții sale, a avut mai multe preocupări care l-au făcut remarcat în societate. A fost avocat, publicist, culegător de folclor, scriitor și politician român. S-a născut în Arad, pe data de 23 februarie 1841.
Studiile gimnaziale le-a absolvit la Arad în anul 1851, înscriindu-se apoi la un liceu maghiar local. Din 1859, își continuă studiile în drept la cele două universități renumite din Viena și Pesta. La Arad studiază și teologia la Seminarul ortodox. În 1866 susține examenul de admitere în barou, reușind să devină avocat. După finalizarea studiilor, în 1866 își deschide un cabinet de avocatură în Arad, loc în care activase ca stagiar și scriitorul Ioan Slavici.
Între anii 1861 și 1879 coordonează editarea câtorva publicații satirice, precum: Tutti Frutti (1861), Strigoiul (1862), Umoristul (1863), Gura Satului (1867). În decursul lui 1871 colaborează la alcătuirea unui calendar umoristic intitulat „Calendarul Babelor”. Prin urmare, Mircea Vasiliu Stănescu devine întemeietorul presei satirice din Transilvania. În anul 1873 scrie un manual de gramatică românească, lucrare care va fi tipărită la Pesta în limba germană.
Cariera politică și-a desăvârșit-o prin faptul că a fost votat de două ori în calitate de deputat în Dieta Ungariei, din partea circumscripției electorale Chișineu (1869 și 1872). Mircea Vasiliu Stănescu a fost un membru de seamă în istoria Partidului Național Român. Încetează din viață la Arad, pe data de 30 decembrie 1888.
În anul 1859, Stănescu contribuie la apariția almanahului literar „Muguri”, editat de Societatea de lectură a elevilor români, care poate fi considerat prima manifestare literară pur arădeană. Printre alte realizări culturale, a creat „Clubul Românilor Tineri”, a semnat apelul pentru înființarea unui Teatru Național și a înființat Societatea „Progresul”.
Istoria ne relatează faptul că în decursul anului 1938, marele om politic Ioan Suciu a încercat în repetate rânduri să obțină aprobarea municipalității pentru amplasarea unui bust al lui Mircea Vasiliu Stănescu, cu ocazia comemorării a 50 de ani de la moartea sa. Autoritățile arădene ale vremii nu s-au arătat a fi dornice să urmeze această direcție. Astfel stând lucrurile, Ioan Suciu a contribuit personal cu o donație de 5.000 de lei.
Gheorghe Popa de Teiuș a fost un politician de frunte al comunității românilor din Comitatul Arad. A luptat pentru drepturile românilor şi pentru liberalizarea limbii române.
Bustul lui Petru Pipoș a fost amplasat pe Aleea personalităților arădene în anul 1937. Reprezentarea sculpturală a renumitului profesor poartă semnătura aristului Marcel Olinescu.
George Coșbuc este cunoscut ca „Poetul Ţărănimii”, de-a lungul vieții sale având multiple legături cu oraşul Arad. Bustul său a fost amplasat pe Aleea personalităților arădene în anul 1929.