În acest edificiu ridicat în stil eclectic, a locuit marele politician român, Ștefan Cicio-Pop, membru al Partidului Naţional Român și deputat în parlamentul de la Budapesta. În clădirea familiară cu un singur nivel au avut loc în noiembrie 1918 consfătuirile Consiliului Naţional Central Român, care a hotărât convocarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
4 vot(uri), media: 4.25
Se încarcă...Istoric
Consiliul Național Român Central se formează la începutul lunii octombrie 1918 după o întâlnire la Budapesta a reprezentanților Partidul Național Român și reprezentanții mișcării social-democrate din Transilvania în care, și unii, și alții s-au pronunțat pentru o colaborare în cadrul unui consiliu comun.
Înființarea consiliului are loc la Budapesta la 31 octombrie 1918, având în componență șase membri naționali: Vasile Goldiș, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ștefan Cicio Pop, Alexandru Vaida-Voievod, Aurel Vlad și șase socialiști Tiron Albani, Ion Flueraș, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu și Baziliu Surdu.
Consiliul Național Român Central își începe activitatea la Arad, la 2 noiembrie 1918, în casa lui Ștefan Cicio Pop, care este numit președintele consiliului. De la această dată consiliul a început formarea organizațiilor teritoriale, comitatense, cercuale și comunale, prin intermediul cărora consiliul nu doar a orientat, ci a condus efectiv viața politică din Transilvania.
La 18 noiembrie 1918 Consiliul Național Român Central redactează, prin același Vasile Goldiș, manifestul “către popoarele lumii”, semnat în numele Marelui Sfat al Națiunii Române de Ștefan Cicio Pop, prin care se făcea cunoscut refuzul autorităților maghiare de a ține seama de revendicările juste ale populației românești.
La 20 noiembrie 1918 Consiliul Național Român Central anunță convocarea Marii Adunări Naționale la Alba Iulia. În discuție au mai fost luate orașele Blaj și Sibiu, dar s-a optat pentru Alba Iulia datorită faptei lui Mihai Viteazul de la 1600 și a supliciului conducătorilor Revoluției de la 1784 în cetatea orașului. Alba Iulia fiind numită în Actul Convocării, cetatea istorică a neamului nostru.
Astfel, ca urmare a eforturilor Consiliul Național Român Central, într-o zi de duminică la 1 decembrie 1918, are loc Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a celor 1.228 de deputați, în Sala Cazinoului, care votează în unanimitate Hotărârea de la Alba Iulia a Unirii Transilvaniei cu Regatul Român.
Consilile naționale românești locale, care au activat sub conducerea Consiliul Național Român Central, și-au încetat activitatea la 6 februarie 1919. Consiliul Dirigent, organismul legislativ și executiv al Transilvaniei, și-a continuat activitatea până în data de 4 aprilie 1920, când a fost dizolvat de către guvernul României.
Arhitectură
Reşedinţa unuia din corifeii Marii Uniri de la 1918, doctor Ştefan Cicio-Pop, situată pe strada ce azi îi poartă numele, la nr. 3, este un edificiu doar cu parter a cărui vechime coboară în timp şi care a primit înfăţişarea noului stil în 1911. Lucrările au fost executate după planurile arhitectului Milan Tabacovici care a introdus în decorul faţadei bufniţa: simbolul înţelepciunii.
Curiozități
Consiliul Național Român Central a fost un organ politic al românilor din Transilvania, care a desfășurat o dublă activitate, politică și administrativă, având funcțiile unui organism statal central. Consiliul Național Român Central se formează ca o etapă, necesară, următoare de organizare a luptei naționale a românilor din Transilvania în toamna anului 1918.
Ștefan Cicio Pop (1865 - 1934) a fost jurist și un om politic român, membru al PNR și mai apoi al PNȚ, deputat român în Parlamentul de la Budapesta, participant activ la Marea Unire din 1918, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent deținând portofoliul apărării.
Ministru de Stat pentru Transilvania, în Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (1919 -1920) precum și funcția de ministru de externe în același guvern. În decursul guvernărilor Iuliu Maniu a deținut funcția de președinte al Adunării Deputaților (1928- 1933).
Obiective turistice similare
Clădirea a fost ridicată în a doua parte a secolului XIX, în stil eclectic. În clădirea cu un etaj a funcţionat în perioada 1911-1916 redacţia ziarului „Românul”, organ al Partidului Naţional.
Casa Hirschl, situată în Piața Avram Iancu din Arad, este una dintre cele mai vechi case de locuit din oraș. Clădirea găzduiește Sediul Casei de Cultură a Municipiului.
Poetul maghiar Tóth Árpád (1886-1928) s-a născut în Arad în această clădire. Casa a fost identificată în 1931, când în curte au fost găsite diferite pietre cioplite de tatăl poetului.
