Poetul maghiar Tóth Árpád (1886-1928) s-a născut în Arad în această clădire. Casa a fost identificată în 1931, când în curte au fost găsite diferite pietre cioplite de tatăl poetului, sculptorul Tóth András. Poetul a publicat mai multe volume de versuri şi de tălmăciri, mai ales din literatura franceză. Astăzi o stradă din Arad îi poartă numele, iar în Casa de Cultură a Minoritilor din Arad se află o placă comemorativă în memoria existenței și a activității sale, dezvelită în 1996.
Árpád Tóth (n. 14 aprilie 1886 din Arad - 7 noiembrie 1928 la Budapesta) a fost un poet și traducător maghiar. Toth a urmat cursurile Gimnaziului (Liceul) din Debrecen, iar apoi a studiat limba germană şi maghiară la Universitatea din Budapesta. În 1907, poemele sale au început să fie publicate în ziarele maghiare „A Hét” şi „Vasárnapi Újság”, iar după 1908 în publicația „Nyugat”.
În anul 1911, Toth Arpad a devenit critic de teatru pentru ziarul maghiar „Nagy Újság”. În 1913, el a devenit un tutore al unei familii înstărite, având un venit modest din publicațiile sale scriitoricești, deși a continuat să trăiască în sărăcie. Fiind răpus de tuberculoză, a fost obligat să se trateze la Sanatoriul Svedlér din munţii Tatra.
În perioada guvernul revoluționar după primul război mondial, Toth Arpad devine secretar al Academiei Vörösmarty, dar în scurt timp își pierde funcția neputându-și găsi un alt loc de muncă după căderea guvernului. A rămas sărac şi bolnav de tuberculoză pentru tot restul vieţii sale, având în tot acest parcurs câteva tentative de suicid. În 1921 s-a alăturat redacției publicației „Az Est”. În orașul Debrecen, de pe teritoriul Ungariei, astăzi este un Liceu care îi poartă numele.
Sculptorul András Tóth este autorul statuii Kossuth din Salonta, tatăl renumitului poet maghiar, Árpád Tóth.
Toth Arpad a tradus în limba maghiară operele multor scriitori renumiți din literatura universală: Milton, Oscar Wilde, Shelley,Keats, Baudelaire, Flaubert, Gautier, Maupassant, Cehov.
Casa Gotică a aparținut, de-a lungul timpului, unui număr de aproximativ 14 proprietari, care au ales să o utilizeze fie ca locuință familială, fie ca ambulatoriu medical pentru evrei.
Clădirea a fost ridicată în a doua parte a secolului XIX, în stil eclectic. În clădirea cu un etaj a funcţionat în perioada 1911-1916 redacţia ziarului „Românul”, organ al Partidului Naţional.
În acest edificiu ridicat în stil eclectic, a locuit marele politician român, Ștefan Cicio-Pop, membru al Partidului Naţional Român și deputat în parlamentul de la Budapesta.