Mănăstirea „Sfântul Simeon Stâlpnicul“ este un reprezentativ monument din secolul al XVII-lea din vestul țării și, totodată, un veritabil centru de rezistență al Ortodoxiei românesti. Mănăstirea a fost edificată între anii 1760-1762 din donația unică a episcopului Sinesie Jivanovici (1751-1768) pentru a fi folosită de urmașii săi în scaunul episcopal al Aradului.
Mănăstirea Sfântul Simion Stalpnicul este un lăcaș de cult din municipiul Arad, situat în cartierul Gai. A fost ridicată între anii 1760-1762 de către episcopul Sinesie Jivanovici (1751-1768) care l-a folosit pe meșterul arădean Egidius Ioanovici. Complexul, care cuprinde reședința episcopului, o biserică și anexe gospodărești, a fost construit în stil baroc; ansamblul a fost îmbogățit prin aducerea bisericii de lemn din Seliștea de Mureș. Acest așezământ reprezintă un monument al arhitecturii românești pe Valea Mureșului din secolul al XVIII-lea.
Întregul complex arhitectonic urmează un plan în forma literei u, are fațada de răsărit bogat ornamentată, cu un acoperiș piramidal; în interior împărțirea este caracteristică bisericilor ortodoxe. Altarul adăpostește rămășițele pământești ale episcopilor arădeni.
În anul 2011, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfințit noua biserică a mănăstirii, închinată Maicii Domnului, mult mai încăpătoare, de dimensiunile unei adevărate catedrale. Biserica nouă poartă hramurile: „Veșmântul Maicii Domnului“, „Brâul Maicii Domnului“ si „Acoperământul Maicii Domnului“, ce se sărbătoresc la 2 iulie, 31 august și 1 octombrie. În prezent, acest așezamânt monahal este organizat ca mănăstire de maici.
Mănăstirea „Sfântul Simeon Stâlpnicul“ este un reprezentativ monument din secolul al XVII-lea din vestul țării și, totodată, un veritabil centru de rezistență al Ortodoxiei românesti.
Mănăstirea „Sfântul Simeon Stâlpnicul“ este un reprezentativ monument din secolul al XVII-lea din vestul țării și, totodată, un veritabil centru de rezistență al Ortodoxiei românesti.
Mănăstirea „Sfântul Simeon Stâlpnicul“ este un reprezentativ monument din secolul al XVII-lea din vestul țării și, totodată, un veritabil centru de rezistență al Ortodoxiei românesti.