Clădirea a fost ridicată ca sediu al Băncii Române „Victoria” la finalul secolului al XIX-lea. La parter a funcţionat multă vreme Agenţia CEC, iar astăzi este sediul unei Bănci Comerciale.
1 vot(uri), media: 5.00
Se încarcă...Istoric
În noiembrie 1886, un număr de 20 de fruntaşi naţionali arădeni, dintre care făceau parte Alexandru Mocsonyi, Antoniu Mocsonyi, Ştefan Cicio Pop, Mircea Vasiliu Stănescu, A. Suciu, Nicolae Oncu, Mihai Velicu şi alţii, au hotărât să înfiinţeze un institut de credit şi economii, cu un capital social de 100.000 florini.
Adunarea constituantă a avut loc în 30 martie 1887. Numărul acţionarilor care au subscris cele 1000 de acţiuni a fost de 325, printre care se găseau nume cunoscute în viaţa naţională. În 8 aprilie 1887 a fost ales consiliul de conducere a băncii, responsabilitatea de director revenind lui Nicolae Oncu, care împreună cu Sava Raicu s-au dovedit a fi doi pricepuţi organizatori ai vieţii economice româneşti.
Progresul băncii a fost foarte vizibil, în 1893. Astfel, Banca Victoria a devenit a doua bancă românească din Transilvania, după Banca „Albina” de la Sibiu.
Noua instituţie arădeană îşi avea sediul în centrul oraşului, vis-a-vis de Primărie, pe Bulevardul Regele Ferdinand I (Arhiducele Iosif după Unire din 1918) nr. 1-2.
Banca Victoria a devenit mijlocitoare directă a tuturor tranzacţiilor financiare cu cehii, datorită ajutorului lui Sava Raicu, care era şi membru al comitetului de control al filialei din Brünn a Băncii „Sporobanka”.
Arhitectură
Clădirea a fost ridicată ca sediu al Băncii Române „Victoria” în ultimul deceniu al sec. al XIX-lea, în stil eclectic. Pe faţada clădirii se regăsesc elemente ale stilului renascentist, loggiile de la etaj fiind caracteristice acestuia, precum şi elemente de stil neobaroc (coloane, ferestre). La parter a funcţionat agenţia de CEC multă vreme, iar astăzi este sediul unei bănci comerciale.
Curiozități
Banca a susţinut activităţi socio-culturale, în anul 1912, aceasta finanţând un eveniment notabil - zborul lui Aurel Vlaicu. Atât evenimentul în sine, cât şi întreaga şedere a lui Vlaicu la Arad a fost suportată financiar de Bancă.
După fuziunea celor două ziare arădene, Tribuna Poporului şi Românul, în publicația finală Românul, Banca Victoria a continuat să finanţeze în mare parte apariţia acesteia din urmă.
În 1911, cu acordul lui Oncu, Sava Raicu finanţează prin intermediul băncii o iniţiativă a gazetarilor de la „Tribuna Poporului”, iniţiativă de organizare la Arad a unei „şezători literare”, prin invitația înaintată mai multor scriitori-membri ai Societății scriitorilor români.
Dintre invitaţi atunci, îi amintim pe Octavian Goga, Emil Gârleanu, Victor Eftimiu, Ion Agârbiceanu, Cincinat Pavelescu şi alţii. Şezătoarea s-a bucurat de un succes incredibil, iar sala hotelului „Crucea Albă” a fost arhiplină.
Obiective turistice similare
Palatul Administrativ din Arad adăpostește astăzi Primăria Municipiului Arad şi Instituţia Prefectului Judeţului Arad, fiind o operă semnificativă a arhitecturii eclectice din oraş.
Palatul Neumann, construit în trecut ca reşedinţă privată, cu o arhitectură deosebită, adăposteşte astăzi spaţii comerciale şi spaţii ale Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” Arad.
Palatul Cenad, situat pe Bulevardul Revoluţiei, este una dintre cele mai frumoase clădiri din oraşul Arad. Aspectul impunător al Palatului, caracteristic pentru arhitectura de secol al XIX-lea.
