Precursoare a firmei Astra Vagoane a fost Fabrica de Mașini, Vagoane și Turnătorie de Fier a societății pe acțiuni „Johann Weitzer” din Arad, înființată în anul 1891, prima fabrică de locomotive cu abur, pentru ecartament normal, din Transilvania.
În anul 1896, aici s-a produs prima locomotivă cu abur „seria 377”, după proiectul seriei MAV – 377 al fabricii de locomotive din Budapesta, destinată trenurilor de călători și marfă pe linii secundare. Între anii 1896 și 1922, la Arad, s-au construit 125 de locomotive, din care astăzi nu se mai păstrează nici un exemplar, toate fiind casate în perioada interbelică.
Din anul 1920, fabrica s-a profilat numai pe construcția de vagoane, în 1921 preluând bunurile producătorului de automobile „Marta” din Arad, noua companie primind numele de Uzina de Vagoane Astra Arad. Ulterior, cea mai mare uzină din Arad și, în același timp, cel mai important producător de material rulant din țară, a purtat mai multe nume, după Revoluția din decembrie ’89, ea revenind la vechea denumire.
Fabrica de maşini MARTA, ridicată în 1905, a fost prima uzină de automobile de pe actualul teritoriu al României. Istoria automobilului românesc nu are din păcate prea multe file. Majoritatea românilor consideră DACIA ca fiind primul autoturism fabricat în România. Unii ştiu că la sfârşitul anilor `30 au fost asamblate în Bucureşti automobile FORD.
Puţini ştiu însă că în urmă cu aproape 90 de ani, în 1908 lua fiinţă la Arad fabrica de automobile MARTA. Marta este acronimul pentru Magyar Automobil Részvény Társaság Arad. Firma era o sucursală a firmei americane Westinghouse, prin intermediul filialei franceze din Le Havre, Franţa. Aici se produceau automobile atât pentru Budapesta cât şi pentru uz local, cu timpul ajungând să exporte în mai multe ţări europene, inclusiv în Anglia.
Circa 150 autoturisme Marta au fost fabricate până în 1912 când firma franceză Westinghouse a dat faliment. Viitorul devenise sumbru şi pentru firma Marta, dar salvarea a venit din partea firmei austriece Austro Daimler. Aceasta preia firma Marta şi trece la reorganizarea producţiei introducând modele noi de automobile de data aceasta sub licenţa Austro Daimler. În 1936 mai circula în Arad un taxi Marta ce parcursese peste un milion de kilometri, spre deplina satsfacţie a proprietarului.
Bineînţeles că şi camioanele Marta produse după 1912 erau sub licenţă Daimler, purtând binecunoscuta stea în trei colţuri. În 1914 începe Primul Război Mondial. Producţia civilă încetează şi în fabrica Marta. Din 1915 până în 1918 aici s-au fabricat numai motoare de avion. Imperiul Austro-Ungar se destramă; Transilvania se uneşte cu Regatul României.
Schimbări majore se produc şi în activitatea firmei Marta. În aceste condiţii ia ființă societatea Astra – prima fabrică română de vagoane şi motoare. Aceasta s-a realizat prin unirea fabricii de vagoane Weitzer cu fabrica Marta. În cadrul Societăţii Astra, fabrica Marta a căpătat denumirea de Fabrica de Motoare În anul 1926 capitolul automobilelor fabricate la Arad s-a închis definitiv. Toate utilajele au fost expediate la Braşov unde s-a înfiinţat Întreprinderea Aeronautică Română (IAR).
În anii 1920, aici se construiau autocamioane, autobuze, autostropitoare, autoturisme, motoare cu benzină sau gaz metan, maşini unelte de precizie precum şi avioane. Avionul de recunoaştere Astra-Porto, realizat aici după proiectul ing. Ştefan Protopopescu şi care avea un motor Hispano-Suiza de 300 CP, a fost foarte apreciat de Armata Română care a comandat 25 de bucăţi.
Turnul de Apă a servit, în trecut, la aprovizionarea cu apă a orașului și la semnalarea incendiilor. Astăzi, acesta este declarat un mini-muzeu al apei, care găzduiește expoziții tematice.
Fosta Fabrică de Bere din Aradul Nou este cea mai veche clădire industrială a orașului, fiind ridicată în 1782 de către familia contelui Zselánszky. În marea parte a existenței sale.
Fabrica a fost fondată în anul 1851 de către Adolf Neuman, venit din Boemia. În urma unor incendii de proporţii, în anul 1884 a fost finalizată actuala clădire, cea mai modernă fabrică a vremii.