Mormântul lui Vasile Goldiş

Istoric

Vasile Goldiș s-a născut în data de 12 noiembrie, 1862, în satul Mocirla (azi satul Vasile Goldiș), judeţul Arad. La Arad, urmează cursurile Gimnaziului Regal Superior (Moise Nicoară de azi), urmează cursurile, între anii 1873-1881, absolvindu-le ca şef de promoţie.Ca bursier al Episcopiei Ortodoxe Române din Arad, începând cu 1881, Goldiş este student al Universităţilor din Budapesta şi Viena, Facultatea de Litere şi Filosofie, la absolvirea căreia, în 1885, obţine diploma de profesor de istorie şi limbă latină. Încă din timpul studiilor de la Budapesta, acesta devine membru al Societăţii “Petru Maior” iar la Viena, al Societăţii Academice „România Jună”.

Din 1 iulie 1901 acesta se stabileşte la Arad, unde va continua să activeze, în special în direcţia politicii, până la sfârşitul vieţii. Venirea la Arad s-a datorat în mare măsură raporturilor tot mai strânse cu cercul politic de la „Tribuna poporului” care apărea la Arad din 1896, şi la care el era un permanent colaborator. Între 1901-1905 a activat ca profesor şi director la Şcoala Română Civilă de Fete din Arad.

Înţelegând rosturile vremii, se angajează cu tot elanul şi devotamentul în activitatea politică. Continuă să publice în „Tribuna poporului” din Arad, la care colaborase încă din 1897, pledează şi acţionează pe linia colaborării între PNR şi PSD al românilor din Transilvania şi, alături de alţi membrii ai Partidului Naţional Românesc. În mai 1905 devine director al Asociaţiei Naţionale Arădene. Între 1906-1910, ca deputat de Radna în parlamentul de la Budapesta, rosteşte nu mai puţin de 22 de discursuri împotriva diferitelor legi nedrepte pentru naţionalităţi, militând pentru drepturi largi democratice şi pentru libertate naţională.

În 1911 devine directorul executiv al institutului tipografic „Concordia” din Arad, care avea drept scop editarea ziarului “Românul” şi tipărirea de cărţi pentru români. Evenimentele de la sfârşitul războiului au stimulat şi mai mult mişcarea pentru autodeterminare şi realizarea unităţii politice a poporului român.Stabilindu-şi sediul la Arad, Consiliul Național Român Central va reorganiza Transilvania ca ţară românească şi va coordona în întregime uriaşa muncă în vederea realizării Marii Uniri. Vasile Goldiş era unul dintre cei mai activi membri ai acestui organism.

El a redactat Convocatorul Adunării Naţionale de la Alba Iulia, pe care îl publică în ziarul „Românul”, luând parte activă la toate acţiunile privind pregătirea şi desfăşurarea Adunării de la 1 decembrie 1918. Tot el a prezentat în faţa „Măritei Adunări Naţionale”, cum s-a exprimat Goldiş, Hotărârea, Declaraţia sau Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, rezoluţie al cărui autor era chiar el.

La 2 mai 1926, în cadrul congresului Partidului Național Român convocat la Sibiu din inițiativa lui Vasile Goldiș, este ales președinte al partidului și declară rupte relațiile cu Iuliu Maniu. Mâhnit de nedreptățile sociale, de corupția și de ambițiile oamenilor politici se retrage, la scurt timp, din viața politică și se dedică activităților culturale. Între anii 1923-1932, deține funcția de președinte al societății ASTRA.

Vasile Goldiş şi-a trăit ultimii ani la Arad, ducând o viaţă modestă și austeră. Peste puţină vreme marele om politic încetează din viaţă, pe data de 10 februarie 1934, fiind înmormântat în Cimitirul Eternitatea, după o viaţă închinată marelui ideal de făurire al României de astăzi. În acele zile i s-au organizat funerariile naţionale, iar în ziua înmormântării s-a instituit doliu naţional.

Curiozități

Astăzi pentru societatea arădeană numele lui Vasile Goldiș este titlul unei străzi din central urbei, al unei universități arădene și a unei edituri aflată sub egida aceleași universtăți.Actualmente pe strada Vasile Goldiș din Arad poate fi vizitată Casa Memorială a uneia din personalităţile marcante ale luptei pentru unirea Transilvaniei cu România în 1918. Palatul „Românul” a fost ridicat în a două parte a secolului XIX, în stil eclectic.

În clădirea cu un etaj a funcţionat în perioada 1911-1916 redacţia ziarului „Românul”, organ al Partidului Naţional Român. În coloanele ziarului au publicat personalităţi de seamă ale culturii româneşti, ca istoricii Nicolae Iorga şi A. D. Xenopol, scriitorii Octavian Goga şi George Coşbuc, politicienii Vasile Goldiş, Ştefan Cicio Pop şi Ioan Suciu. La etajul clădirii a locuit, gândit, iar mai apoi a acţionat în ultimele decenii ale vieţii sale Vasile Goldiş (1863-1934).