Clădirea este cunoscută și ca proprietate a doctorului Oncu. Edificiul a fost construit în anul 1906 după planurile arhitectului Emil Tabacovici. De la darea sa în folosinţă şi până în anul 1912, edificiul a adăpostit pe lângă apartamente, redacţia ziarului „Tribuna” , precum şi Editura Tribuna.
În acest edificiu, în intervalul 1909 și 1912, a funcționat redacția ziarului „Tribuna” – un adevărat centru politic și cultural al românilor din cele două regiuni românești, Banat și Ardeal. Astăzi, într-o democrație liberă, probabil că ar fi mai greu de înțeles contextul politic de acum un secol în care își desfășura activitatea publicația „Tribuna”.
Comunitatea românească din Arad se afla în pragul dezbinărilor. Cu toate acestea edificiul a fost inaugurat în zilele de 13-15 a lunii noiembrie, 1909, în prezența lui Iuliu Maniu și Constantin Mille (directorul ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”). Cele două publicații românești „Românul” și „ Tribuna” erau vocile Partidului Național Român din Arad. „Tribuna” reprezenta opinia tinerimii locale, a noului val care cerea reluarea activismului parlamentar.
Prin urmare, datorită activității acestei redacții, pentru câțiva ani, Aradul devine prin ziarul „Tribuna”, capitala politică a românilor de ambele părți ale lanțului Carpatic. Clădirea a fost proiectată de arhitectul arădean Emil Tabakovits, fiind proprietatea directorului Băncii „Victoria” din Arad, dr. Nicolae Oncu.
Pe lângă incintele alocate redacției, imobilul găzduia câteva apartamente de locuit și Editura „Tribuna”. Piatra de temelie a fost așezată în data de 26 martie (3 aprilie) 1909 potrivit memoriilor lui Server Bocu în cartea autobiografică „Drumuri și Răscruci”. În 1912 faimoasa clădire a „Tribunei” este scoasă la vânzare. Odată cu încetarea activității ei apun cei mai glorioși ani ai Aradului interbelic.
Edificiul a fost construit în anul 1906 după planurile arhitectului Emil Tabacovici. Impunând prin faţada sa echilibrată, cu deschideri dreptunghiulare şi decoruri geometrice, precum şi prin ornamentica din cărămidă aparentă, din jurul porţii pietonale în două canate, la care, adăugând decorul geometric al fierului forjat şi lucarnele ce încadrează zona mansardată, fac ca edificiul să aparţină perioadei geometrice a stilului „1900”.
La festivitatea de inaugurare au participat două mari personalități: Constantin Mille (director al ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”) și Iuliu Maniu.
În temelia Palatului „Tribunei” este zidit următorul act fundațional:
«Prin vrednicia fruntașilor și poporului românesc și prin iubirea de neam a fruntașului Oncu, deputat național în Camera Țării, fiind muncitori cu condeiul Ioan Russu Șirianu, Sever Bocu, […] așezatu-s’a această piatră de temelie prin Emil Tabakovits, arhitect, în anul Domnului una mie nouă sute nouă, Martie 26 (Aprilie 8) spre a ridica în locul acesta clădirea ziarului național „Tribuna” menit să lucreze pentru apărarea și reintegrarea națiunei românești în drepturile ei istorice pe acest pământ străvechi românesc, pentru izbânda deplină și finală a causei sale și pentru stăpânirea desăvârșită și de veci a limbii, culturii și naționalității românești în aceste părți de locuri. Fie ca acei ce vor ceti iarăși acest document să vadă visul nostru cu ochii și toate gândurile noastre sfinte și tainice aevea și deplin izbândite…» * mărturisește Server Bocu în cartea autobriografică: “Drumuri și Răscruci”.
Palatul Kohn Jószef, aflat pe strada Episcopiei, nr. 9, impunător edificiu în stil Jugendstil, a fost construit în anul 1905, conform planurilor arhitectului Szántay Lajos.
Palatul Reinhardt situat pe B-dul Revoluţiei nr. 90, impunător edificiu cu parter şi două etaje, a fost construit la începutul secolului al XIX-lea. În 1898 îşi schimbă înfăţişarea.
Palatul Kovács este un edificiu situat pe strada Vasile Milea. A fost construit la începutul secolului al XX-lea de către văduva lui Kovács Arthur, fostul proprietar al Cafenelei Abbazia.