Reședința Parohiei Lutherane din Arad este situată în incinta Palatului Luther de pe str. Blajului nr. 2, clădire construită potrivit planurilor arhitectului arădean Ludovic Szantay cu suportul financiar al comunității lutherane arădene la începutul sec. al XX-lea. Clădirea deține elemente ale stilului seccesion cu impunătoare ornamentații baroce. Actualmente clădirea adăpostește reședința preotului paroh al Bisericii Evanghelice Luterane din Arad, precum și locuințe private sau cabinete de avocatură.
Reședința Parohiei Lutherane din Arad este situate în incinta Palatului Luther de pe str. Blajului nr. 2, clădire construită cu suportul financiar al comunității lutherane arădene la începutul sec. al XX-lea. Palatul Luther și Palatul Suciu sunt principalele edificii care dau contur străzii Blajului, dinspre Piața Luther spre Palatul Justiției. Parohia evanghelică și-a mutat reședința în Palatul Diecezei Luterane la începutul anilor 1904-1906, aparținând de Biserica Roșie din apropiere.
Biserica Evanghelică Lutherană, purtând pseudonimul “Biserica Roşie” din Arad, a fost concepută de către arhitectul Ludovic Szántay în stil neogotic. Clădirea a fost realizată în decursul anilor 1905-1906 de către constructorul Iosef Frick. Intervenţii mai mici au avut loc între 1981-1982, iar o reabilitare generală în perioada anilor 1992-1994., eveniment consemnat şi pe o placă comemorativă din holul bisericii.
Clădirea cu două etaje, parte și demisol, deține elemente ale stilului seccesion cu impunătoare ornamentații baroce. Actualmente clădirea adăpostește reședința preotului paroh al Bisericii Evanghelice Luterane din Arad, precum și locuințe private sau cabinete de avocatură.
Biserica Evanghelică Luterană din România a luat ființă după încheierea Marelui Război (1914-1918), constituindu-se din credincioșii evanghelici luterani din regiunile Transilvania și Banat. Aradul, fiind o perioadă de timp oraşul centru al acestui cult, deține o astfel de biserică evanghelică luterană.
Lajos Szantay a fost considerat o forță motrice a arhitecturii monumentale, sobre și elegant proporționate, care amintește de grandoarea imperial. Lajos Szántay va rămâne unul dintre ce mai celebri arhitecți ai Aradului de odinioară. Printre cele mai renumite și impozante opere ale sale din Arad sunt: Palatul Cultural, Biserica luterană, Gara, Palatul Cenad, Palatul Szántay, Palatul Bohuș, Palatul Kohn , Palatul Lloyd etc. Lajos Szántay a obținut cele mai mari succese profesionale în primele două decenii ale secolului al XX-lea.
Istoria ne amintește de faptul că Lajos Szántay alături de Emil Tabacovici, cu care a fost într-o adevărată competiție artistică și profesională, au definitivat vocabularul stilistic arhitectural al Aradului în prima parte a secolului XX. Printre alți arhitecți notorii ai Aradului se numără și Josef Steiner, Lajos Kövér, Tibor Köver și Zsigmond Fodor , Joszef Szabo, László Dömötör și Sándor Reisinger.
Catedrala Romano-Catolică, închinată Sf. Anton de Padova, a fost construită între anii 1902-1903 în locul unei biserici baroce, după planurile lui Emil Tabakovits, renumit arhitect arădean.
Biserica Evanghelică Lutherană, purtând pseudonimul „Biserica Roşie” din Arad, a fost concepută de către arhitectul Ludovic Szántay în stil neogotic. Clădirea a fost realizată de Iosef Frick.
Biserica Sârbească este un lăcaș de cult ridicat în Arad între anii 1698-1702, în perioada colonizării sârbești. De-a lungul timpului, acesta a fost modificat și restaurat în repetate rânduri.