Clădirea este cea mai veche casă de locuit din municipiu. Clădirea cu două nivele a fost ridicată în anul 1725, pentru scurt timp slujind ca mânăstire franciscană, apoi devenind parohia comunităţii romano catolice a șvabilor din localitate. Deşi a suferit mai multe modificări în decursul timpului, în special la ferestre, edificiul şi-a păstrat stilul baroc iniţial.
1 vot(uri), media: 5.00
Se încarcă...Istoric
Clădirea este cea mai veche casă de locuit din municipiu. Clădirea cu două nivele a fost ridicată în anul 1725, pentru scurt timp slujind ca mânăstire franciscană, apoi devenind parohia comunităţii romano catolice a șvabilor din localitate. Lângă casa parohială catolică se află Biserica Catolică din Aradul Nou cu hramul Numelui Preasfânt al Fecioarei Maria.
Aici a fost prima Biserică romano-catolică din Aradul Nou, fiind construită în anul 1727 de şvabii colonizaţi aici. Pe acelaşi loc a fost construită actuala clădire în stil baroc ce datează între anii 1812-1821.
Arhitectură
Clădirea cu două etaje superioare a fost ridicată în anul 1725. Deşi a suferit mai multe modificări în decursul timpului, în special la ferestre, edificiul şi-a păstrat stilul baroc iniţial. La intrare se poate distinge rizalitul cu ornamentația barocă.
Arhitectura barocă este un stil arhitectural predominant al secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, a derivat din renașterea manieristă și a evoluat ulterior în rococo, având o ultimă „zvâcnire” de orgoliu ca neo-baroc, înainte ca neoclasicismul să îl eclipseze aproape în totalitate.A mai cunoscut o renaștere târzie, la sfârșitul secolului al XIX-lea în Banat, Transilvania și Rusia. Teatral și exuberant, barocul a exprimat triumful statului și al bisericii, dar și al burgheziei seculare.
Formele convexe și concave, iluziile optice, elipse intersectate în planuri care erau de cele mai multe ori extensii ale tipului centralizat, geometrii complicate și relații între volume de tipuri și mărimi diferite, exagerare emfatică, culori îndraznețe și multă retorică arhitecturală și simbolică sunt caracteristicile stilului baroc.
Curiozități
Șvabii bănățeni sunt o etnie germană din grupul Șvabilor dunăreni care au emigrat în Banat cu peste 200 de ani în urmă, venind din diferite regiuni din sudul Germaniei și Austria. Deși a format pentru lungă vreme o minoritate puternică și importantă, datorită transformărilor politice din ultimul secol cea mai mare parte a șvabilor bănățeni s-a întors în Germania.
Coloniștii proveneau mai ales din regiunile de pe malul stâng al Rinului, Elveția, Alsacia, Lorena, Luxemburg și Palatinat, precum și din Hessa, Bavaria și Suebia. Alt grup provenea din Austria, în special din Stiria (Steiermark).
Majoritatea coloniștilor proveneau din mediul rural, erau fii de familii sărace de țărani, care nu aveau mari șanse de succes în țara lor de baștină. În timpul împărătestei Maria Terezia au primit sprijin financiar și scutiri de impozite pe termen lung. Mulți meșteșugari, inclusiv învățătorii și medicii, erau ajutați financiar să se dezvolte în noile teritorii.
Obiective turistice similare
Prima Biserică romano-catolică din Aradul Nou a fost construită de şvabii colonizaţi aici. Pe acelaşi loc a fost construită actuala clădire în stil baroc ce datează între anii 1812-1821.
Clădirea este o casă tipică a burghezului şvab înstărit, fiind construită în prima jumătate a secolului XIX. Clădirea a purtat câteva elemente a stilului barocului târziu în special ornamentaţia.
Statuia Sfântului Florian din Aradul-Nou este printre puținele statui, cu o asemenea reprezentare simbolică, care au pătruns în regiunea de vest a teritoriului actual al României.
