Situl arheologic este cunoscut sub denumirea situl de la „Dosul caprei”, localizat lângă satul Frumuşeni, comuna Frumuşeni.
1 vot(uri), media: 5.00
Se încarcă...Istoric
Movila din hotar cu acest nume este o mică fortificaţie cu dimensiuni între 45 şi 65 metri. Forma sa este uşor elipsoidală cu diametrul de 30-40 m.
În apropiere de satul Frumuşeni, lângă “Dealul Căprii”, au fost identificate vestigii dacice și feudale (sec. XII-XIII), areal ce aparţine de vechea albie a Mureșului, existentă până în secolul al XIX-lea.
Fiindcă Mureşul reprezenta principala cale de transport a mărfurilor între comitate, în evul mediu funcţiona, în vecinătate, un important vad și o vamă. La acest vad al Mureșului, în apropierea cetății, a avut loc în iunie, 1527, bătălia hotărâtoare între țăranii români, maghiari şi sârbi, răsculați sub conducerea lui Iovan Nenada și armatele nobiliare. Trei zile la rând, cele două oști s-au războit, nobilimea așteptând întăriri rapide.
Țăranii au atacat armata nobiliară cu succes, însă sosirea noilor trupe nemţești de la Caransebeș, Lugoj și Hunedoara, superioare numericește, a decis bătălia în favoarea nobililor.
Nu este însă exclus ca cetatea amintită să se fi găsit de fapt pe dealul “Schanzberg”, situat la nord-vest de satul Frumuşeni, având o diferență de nivel de 5 m față de câmpia înconjurătoare. În acest loc se pot observa șanțurile de odinioară, care apărau o construcție pătrată din pământ. Cercetările recente ale arheologilor au scos la iveală obiecte de ceramică și vârfuri de suliță aparținând secolelor anterioare stăpânirii otomane care se păstrează actualmente în muzeul școlar din comuna Frumuşeni.
Curiozităţi
- Frumușeni este localitate situată pe drumul județean nr. 682, care prezintă mai multe obiective importante. În partea de nord-est a localităţii se găsește “Fântâna turcului”, în formă circulară, căptușită cu piatră. Lângă fântână se văd urmele unei construcții străvechi, din cărămidă, lungă de cca. 4 metri și înaltă de 2 metri.
- Într-un areal de cca. 8000 mp se găsesc urme de piatră șlefuită, dar și urmele unui terasament. Unii istorici afirmă că aceste vestigii au aparținut cetății medievale “Sodi”, atestată documentar în jurul secolelor XV-XVI.
- Pe locul numit Hadă, pe malul stâng al Mureşului, între localitatea Fântânele şi Frumuşeni, a fost o cetate nobiliară amintită prima oară în anul 1479, când stăpânul ei, Job Garai, a vândut-o, împreună cu cele 15 aşezări care ţineau de ea, nobilului Nicolae Bánffy. În istoria acestei cetăţi se interferează faptele unor nobili de origine română. Cel dintâi este Dionisie de Mîtnic, castelan la 1484. Apoi, cetatea cu domeniul ei au fost transferate lui Ioan Ungur de Nădăştia. În anul 1500, cetatea avea un nou stăpân, din familia Ország. În 1506, regele Vladislav al II-lea recunoaşte drepturile lui Ioan şi Francisc Pethö Gersei, sub motivaţia că cetatea a fost luată cu forţă, înainte de vreme, de către familia Ungur. Anul indicat a fost ultimul în care cetatea a mai fost amintită. A fost distrusă la începutul secolului al XVI-lea, fiind demolată total în anii 1770-1771 .
