Turnul de biserică din Covăsînț

Istoric

Turnul cu ruinele unei biserici ridicate în stil gotic datează din secolului al XIV-lea. În anul 1332 se pomeneşte de biserica din Covăsînţ, care refuză să dea dijmă papei, În anul 1333 este menţionată parohia şi biserica ortodoxă, al cărei turn stă mărturie şi astăzi. Între anii 1334-1335 este atestat preotul Bălaj (Blasiu) din Covăsînţ.

În data de 3 decembrie 1537, regele Ioan Zapoly a participat la slujba de la această biserică, iar copiii din cor i-au cântat “Bucură-Te şi iar Bucură-Te”.

În 1711 biserica a fost transformată de către turci în depozit de armament, iar în urma unei explozii a mai rămas doar turnul care a supravieţuit până astăzi. În urma acestui dezastru, localnicii au considerat că locul respectiv a fost devastat, de aceea se hotărăsc pentru un nou aşezământ al bisericii.

Arhitectură

Rămăşiţele acestei biserici, aşa cum mai erau ele vizibile în secolul al XIX-lea, adică frontonul de vest al navei (9,50 metri) de care s-a alipit un turn clopotniţă, au fost reproduse de cronicarul acestor locuri, Marki Sandor.

Biserica a fost amplasată pe locul actualei grădini a Ecaterinei Mariş, iar din vechiul edificiu azi nu se mai păstrează decât un mic fragment de 2 metri înălţime. După denivelarea terenului se poate estima ca a avut înălţimea de 10 metri.

Fundaţiile navei şi a corului, acum dispărute, se întind până în grădina vecină, aceleia în care se ridică partea vestică a bisericii. În prezent acestea susţin o terasare de vie.

Frontul de vest, înglobat clopotniţei, este triunghiular. Această formă indică faptul că nava a avut un tavan şi deasupra ei spre turn se pătrundea fie într-un pod, fie într-un spaţiu cu balcon.

Turnul clopotniţei s-a conservat aproape în întregime. Îi lipseşte doar coiful care a dispărut în secolul al XX-lea.

Ornamentele erau realizate din cărămizi decupate, însă acestea au dispărut odată cu distrugerea ancadramentelor. Faţada de vest este dotată cu câte o fereastră la fiecare etaj.